Sinzi5Imediat după ce am luat vacanță am hotărât să plec. Am zis că e timpul să mă recreez după primul meu an de facultate. Timp de aproape 2 luni am locuit în Polonia. Când am decis să fac acest pas am considerat că am nevoie de o schimbare. Voiam ceva nou, un tărâm nestrăbătut de mine până atunci. Și așa a fost. Pe data de 12 iulie 2014 am plecat. Am ajuns în orașul Szczecin, capitala voievodatului Pomerania de Vest/Occidentală. Situat în nord-vestul țării, pe malurile râului Odra, la aproximativ 100 km de Marea Baltică și 152 km de Berlin (Germania), se poate mândri cu o istorie fascinantă datorită războaielor purtate și amplasării sale între Germania și foste țări URSS.

Ce am făcut atâta timp? Am cunoscut, am învățat, am lucrat, am îmbunătățit, am trăit experiențe frumoase.

Am fost parte a proiectului MULTI KULTI. Impreună cu alți 9 voluntari din 5 țări europene am locuit într-un cămin studențesc. Am învățat să punem totul în comun, să împărțim, să ne ajutăm, să dăm totul pentru a petrece timp de calitate.

Care au fost gândurile cu care am plecat acolo? Va fi frig. Polonezii beau mult. Sunt persoane reci, închise, dure, serioase, nu zâmbesc. Voi fi lângă mare. Szczecin e un oraș mic. Nici măcar nu știu să îi pronunț numele. Cum poate un cuvânt avea atâtea consoane consecutive S..z..c..z..ecin?? Îmi va fi greu cu limba poloneză pe care nu am abordat-o până acum, dar speram să semene cu limba rusă din care mai rupeam câteva vorbe.

Sinzi1Care au fost primele impresii? Vremea nu a fost așa cum mă așteptam. Cel putin nu în primele săptămâni. Era foarte cald. Da, polonezii beau mult, nu este doar un stereotip, dar nu sunt violenți din cauza aceasta. Aici găsești tot felul de băuturi, în special toate aromele posibile de vodka. Szczecin nu e chiar așa aproape de mare, iar locuitorii merg la lac atunci când vor plajă. În plus, arată la fel: au plajă cu nisip fin, lacul, terenuri de volei, etc., singura diferență fiind că trebuie să plătești intrare, fiind cu mult mai puțin ca intrarea la o piscina de fapt. M-am convins că Szczecin nu este un oraș mic. Poloneza este o limbă grea, mai grea decat rusa, dar are cuvinte asemmănătoare cu aceasta și chiar cu limba română. Atenție!!! Polonezii nu prea au turiști și străini, iar ei nu prea vorbesc limba engleză. Doar cei mai tineri o cunosc. Dar, daca aveți cunostințe de limbă rusă ori germană vă veți descurca relativ usor. Au un transport în comun minunat. Mereu sunt în grafic și nu întârzie. Ba chiar ajung mai devreme uneori. Polonezii zâmbesc mereu, sunt calmi, se enervează foarte rar. Singurele persoane dezagreabile sunt șoferii de autobuze/tramvaie, care se întâmplă să îți închidă ușa în nas atunci când văd că te grăbești, dar ei doar respectă graficul. Prețurile sunt destul de bune în comparație cu România. Zlotul polonez este doar cu puțin mai mare decat leul românesc, astfel încat avem aproximativ 4,16 zt = 1 eur = 4,40 RON.

Lucrând cu atâția copii polonezi și nu numai am început să știu ce le place, cum trebuie să mă port cu ei, cum să mă apropi de ei mai ușor, cum sa îi fac fericiți.

Am lucrat cu spor și dragoste. Am făcut ce îmi place. Nu contau orele pe care le petreceam gândind activități pentru zilele următoare, fiindcă la sfârșitul acestora îi vedeam zâmbind și asta îmi era de-ajuns. Am reușit să aduc veselie pe chipul unor omuleți. Unii dintre ei aveau și probleme în familie, astfel încat aceste câteva ore pentru ei au fost o bucățică de rai.Sinzi3

Atunci cand terminam proiectul cu cate o grupă de copii treceam prin niște momente dificile, deoarece era foarte emoționantă despărțirea. Plangeau spunându-ne că au avut parte de cea mai frumoasă vară datorită nouă. Automat mi-au căzut și mie niște lacrimi. Au fost lacrimi de fericire, pentru că m-am simțit împăcată. În acele momente am simțit că scopul meu în Polonia, în acest proiect a fost atins.

În timpul liber am socializat, ne-am plimbat, am vizitat, am călătorit.

Am avut șansa de a petrece câteva zile în capitala Germaniei, Berlin. Am participat la cursuri de limbă poloneză. Am învățat să dansez Krakoviac.

Sinzi4

În doar două luni m-am îmbogățit extrem de mult spiritual și m-am relaxat mai bine decat aș fi făcut-o într-o simplă vacanță. Am creat prietenii de-o viață și m-am întors acasă melancolică fiindcă s-a terminat. A fost o experiență grozavă pe care aș recomanda-o oricui.

Mulțumesc tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a proiectului MULTI KULTI. Mulțumesc organizatorilor polonezi, voluntarilor polonezi, voluntarilor europeni și nu în ultimul rând, Asociației ZURY din Timișoara pentru că mi-au oferit 8 săptămâni minunate!

Autor: Sînziana-Ioana Oproiu, voluntar EVS in Polonia